prezumtia intelepciunii

NU VREAU SA CRITIC NIMIC, SI NICI IDEILE SA MI LE EXPUN...VA INSTIG LA GINDIRE.

„Fericit este omul ce grăieşte înţelepciune şi omul care caută priceperea. Ea este mai de preţ decât mărgăritarul şi toate comorile tale nu se pot asemăna cu ea. În dreapta ei este o viaţă lungă, în stânga ei - bogăţie şi slavă. Căile ei sunt nişte căi plăcute şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice. Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt fericiţi”...Solomon(paremi-se)

Precum in procesele de judecata totul porneste de la „tabula rasa”, si de la faptul ca cel acuzat este nevinovat(prezumtia nevinovatiei), astfel si eu vreau sa initiez acest blog, pornind de la prezumtia intelepciunii si de la faptul ca homo sapiens sapiens, e mult mai mult decit doar omul inzestrat cu judecata, ci are ceva superior in el- intelepciunea.

Foarte puţini sunt cei conştienţi că în fiecare zi trebuie să adauge vieţii lor câte ceva nou, ceva mai puternic, mai luminos; ei nici măcar nu îşi dau seama la ce pericole se expun trăind o viaţă domoală în care se complac, la sumedenia de boli fizice şi psihice care îi pândeşte şi care nu aşteaptă decât momentul potrivit pentru a intra în ei, pentru a-i muşca, pentru a-i roade. Inteligenţa cosmică nu l-a construit pe om într-un chip atât de minunat pentru ca el să se lase să adoarmă, să se cloroformizeze; ea l-a creat pentru ca el să poată înainta neîncetat pe calea evoluţiei.

Dar ce se intimpla de obicei? Omul se pierde in cercul vicios al rutinei...uitind ca fiecare zi e o noua oportunitate de a se autodepasi...

Nu-mi plac multe polemici... ce ai facut TU azi pentru a-ti creste intelepciunea???