Nerd Inside

Am terminat universitatea cu aproximativ 3 luni in urma, si cind am calculat (folosind atit degetele de la miini cit si pe alea de la picioare), am constatat cu stupoare ca am ros pantalonii 16 ani din viatza doar invatind, oficial.
Si mia venit ideea de a ma autotesta pentru a-mi da seama ce am invatat cel mai bine in toti acesti ani.
Recunosc sus si raspicat ca cel mai bine am invatat... sa invat.
Sunt un as in ale invatatului. Pot sa invat cite putin si intr-un timp mai indelungat, pot sa invat mult si foarte repede(chiar intr-o nopate, daca trebuie), pot sa nu invat si oricum ma trezesc ca stiu totul, pot sa invat prin intermediul unor hirtiute mici si dreptunghiulare pline cu cuvinte cheie, pot sa invat neintelegind ceea ce invat, si doar repetind masinal(trebuia uneori si asta la inceputurile studierii limbii turce), pot sa invat desenind scheme si algoritmi, pot sa invat furind cu okiul de la vecin, nemaipomenind de metodele de invatare de ultima ora.
Acum nu mai invat, oficial, si tocilarul interior a intrat in depresie.

prezumtia intelepciunii

NU VREAU SA CRITIC NIMIC, SI NICI IDEILE SA MI LE EXPUN...VA INSTIG LA GINDIRE.

„Fericit este omul ce grăieşte înţelepciune şi omul care caută priceperea. Ea este mai de preţ decât mărgăritarul şi toate comorile tale nu se pot asemăna cu ea. În dreapta ei este o viaţă lungă, în stânga ei - bogăţie şi slavă. Căile ei sunt nişte căi plăcute şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice. Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt fericiţi”...Solomon(paremi-se)

Precum in procesele de judecata totul porneste de la „tabula rasa”, si de la faptul ca cel acuzat este nevinovat(prezumtia nevinovatiei), astfel si eu vreau sa initiez acest blog, pornind de la prezumtia intelepciunii si de la faptul ca homo sapiens sapiens, e mult mai mult decit doar omul inzestrat cu judecata, ci are ceva superior in el- intelepciunea.

Foarte puţini sunt cei conştienţi că în fiecare zi trebuie să adauge vieţii lor câte ceva nou, ceva mai puternic, mai luminos; ei nici măcar nu îşi dau seama la ce pericole se expun trăind o viaţă domoală în care se complac, la sumedenia de boli fizice şi psihice care îi pândeşte şi care nu aşteaptă decât momentul potrivit pentru a intra în ei, pentru a-i muşca, pentru a-i roade. Inteligenţa cosmică nu l-a construit pe om într-un chip atât de minunat pentru ca el să se lase să adoarmă, să se cloroformizeze; ea l-a creat pentru ca el să poată înainta neîncetat pe calea evoluţiei.

Dar ce se intimpla de obicei? Omul se pierde in cercul vicios al rutinei...uitind ca fiecare zi e o noua oportunitate de a se autodepasi...

Nu-mi plac multe polemici... ce ai facut TU azi pentru a-ti creste intelepciunea???